Povestea Luciei – „Nu asa tre’ sa fie o casnicie”

Imi amintesc cand am citit primul mail trimis de Lucia. Am putut simti in spatele cuvintelor ei durerea si parca era pe acolo si o urma de speranta, vaga. Cel putin asa am perceput eu mesajul ei.

Este greu sa descriu in cuvinte onoarea si recunostiinta pe care la simt in fata acestor oameni care vin spre mine cu inima deschisa, cu sufletul pe masa in cautarea unei vindecari si transformari. Simt atata iubire pentru disponibilitatea lor de a-si arata vulnerabilitatea si atata admiratie pentru dorinta lor de a curata ceea ce e necesar.

Ceea ce o preocupa pe Lucia era relatia cu sotul ei; si nu atat cu el cat cu job-ul lui.  Serviciul lui solicitant care ii cerea sa lucreze adesea peste program  si sa petreaca la birou zile intregi, in loc sa fie acasa cu ea si copiii lor – iar asta trezea in Lucia emotii foarte puternice din care rezultau atitudini si trairi care inrautateau si mai mult situatia.

Logic il intelegea ca ceea ce face el este pentru familie, dar emotional lucrurile stateau complet diferit.

Imi amintesc ca in prima noastra sedinta am lucrat pe frustarea ce o simtea fata de aceasta situatie. Desi spun adesea clientilor ca pentru emotiile puternice este nevoie de mai mult decat o intalnire, uneori lucrurile merg miraculos. Astfel ca dupa acea prima sedinta frustrarea ei a disparut. Complet!

Disparand a lasat loc urmatoarei emotii sa urce pe scena: dezamagirea. Aceasta era insotita de gandul „Nu asa tre’ sa fie o casnicie”. Astfel ca aceasta a fost tema celei de-a doua intalniri.

Ne-am intors in spate in timp si am descoperit o viata intr-o societate traditionala (probabil) europeana de acum cateva sute de ani in care rolul si importanta femeii erau mult inferioare rolului si importantei barbatului.

Copilaria acelei vieti (intre altele lipsita de orice grija materiala) intr-o familie cu un tata dur si furios si o mama fara putere a facut-o sa isi doreasca sa plece cat mai repede din acea casa.

S-a casatorit repede dar a ajuns intr-o relatie cu un sot rece si distant, in timp ce sufletul ei tanjea dupa iubire. Am explorat putin aceast mariaj si viata ei. A iesit la iveala dezamagire si deznadejde legate de ganduri precum „Sunt ca o mobila – nu contez” si „Nu e corect, dar trebuie sa suport asta”.

Sperase la cu totul altceva atunci cand crezuse ca maritisul este solutia de a pleca din casa parintilor ei. Sperase ca relatia cu sotul ei va fi total diferita. Dar nu era.

Am explorat putin si viata curenta, momentele cand a simtit dezamagirea aceasta crunta cel mai acut. (N-o sa le scriu aici, datorita notei foarte personale ale acestor intamplari).

Am lucrat apoi pe intelegerea si vindecarea acelei vieti. A descoperit ca lectia acelei experiente fusese intelegerea faptului ca tine de ea sa-si schimbe povara. Am lucrat pe curatarea si cmopletarea relatiilor din acea viata, apoi ne-am focalizat pe experienta curenta. Am transformat si situatiile vietii actuale.

Ghidul Spiritual i-a vorbit despre empatie si necesitatea ei in relatia curenta si am cerut  ca aceasta energie sa fie descarcata in fiinta sa.

Am primit cu foarte mare bucurie mailul Luciei cateva zile dupa aceasta sedinta. Era entuziasmata si fericita. Se simtea eliberata. Au trecut cateva saptamani de atunci si am continuat sa lucram pe diverse alte teme din viata ei. Lucia spune in prezent ca toata frustrarea si dezamagirea au disparut si relatia cu sotul ei s-a schimbat complet.

Chiar ieri am primi un mesaj foarte emotionant de ea. Mi-ar fi placut sa-i fi cerut voie sa il postez, dar nu n-am facut-o. Poate zilele viitoare 🙂

Te invit sa-mi scrii aici un articol un comentariu in care sa-mi spui daca este vreo relatie in viata ta pe care vrei sa o vindeci si sa o transformi.

Daca simti ca acest articol te-a ajutat sau ti-a adus o noua perspectiva te invit sa il distribui astfel incat sa-l vada si prietenii tai.

Iti trimit multa lumina si iubire,

Ruxandra

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.