Povestea Mirunei: „Eu am mai fost aici”

Intalnesc destul de frecvent oameni care imi povestesc despre sentimentul de „acasa” pe care l-au trait spontan si neasteptat in diverse colturi ale lumii. Sentimenul acesta este mereu insotit de un mix de emotii, de la bucurie pana la teama profunda. Sunt oameni care ajunsi intr-un anumit loc cunosc detalii pe care este cel putin aproape imposibil sa le fi aflat dinainte dintr-o sursa „logica”.

Am trait si eu acest sentiment si inteleg bine aceste istorisiri, dar astazi nu-ti voi vorbi despre povestea mea ci despre povestea Mirunei.

Miruna este o tanara absolut incantatoare. Participase la cateva dintre workshopurile mele inainte de acesta experienta, astefl incat era deja obisnuita cu procesul.

Parca o vad si acum pe fotoliul din cabinetul meu cum imi povestea despre faptul ca „intamplator” a ajuns in legatura cu o paret din cultura iraniana. Aceasta intalnire i-a stranit curiozitatea si a inceput sa citeasca ruridespre acest popor si aceasta cultura. Pe masura ce „afla” diverse, putea observa cu aceste informatii trezeau ceva special in interiorul ei. A inceput sa simta o atractie speciala in special pentru Zoroastianism (prima religie mototeisa cunoscuta in istorie). Lucurile au urmat firesc: a descoperit „din intamplare” un curs de persana si inntr-un timp relativ scurt a plecat sa viziteze acele locruri.

Prima parte a excursiei, spunea ea, a fost linistita, fara nimic special. Lucrurile s-au schimbat atunci cand a ajuns in Yazd, locul in care sunt zoroastrieni. Gandul „Eu am mai fost aici” a devenit puternic. Intensitatea emotionala a atins pentru ea cote mari in special la Turnurile Tacerii. Ceea ce a experimentat acolo era un cumul de emotii pe care parca nu le recunostea dar care o coleseau. Totusi impreuna cu aceste venea si un sentiment de intorcere acasa si de potolirea unui dor.

Dupa ce s-a intors in Romania mi-a scris dorindu-si sa afle mai multe despre ceea ce a trait acolo si legatura ei cu acel loc.

In regresie ne-am intors cu usurnta in acel loc, la Turnuri. De data aceasta insa corpul in care ea sa afla era un corp de barbat in varsta. Asista la ceremonia mortii unei rude si mi-a descris acest ritual. Era mai multa lume in jur. Si-ar fi dorit sa fie singur, sa poata sa-i planga durerea in liniste. In acel moment si-a promis lui insusi ca va reveni in acel loc sa fie siingur.

Ne-am intors mai in spate in timp, din dorinta de a afla toata povestea acelei vieti.

Si-a amintit momente foarte frumoase din tinerete precum casatoria cu o femeie pe care a iubit-o si nasterea fiului sau. A descoperit ca fusese „un fel de preot” (a spus Miruna) care implinea diverse ritualuri. Simtea ca era iubit de catre oamenii de acolo.

A descoperit ca in acea viata alesese sa-i indeplineasca ceea ce simtea a fi ca datorii morale uneori indetrimetul relatiilor si familiei.

A parast acea viata la scurt timp dupa primul moment pe care l-am vizitat in regresie, neapucand sa-si implineasca promisiunea de a se intoerce acolo se fie singur. A parasit acea viata cu tristete, regret si dor.

In partea de transformare a putut sa reintalneasca oamenii dragi din acea viata trecuta si sa incheie lucrurile in mod armonios cu ei. Am eliberat sentimentele de vibratie joasa pe care le-a purtat cu ea atat de multa vreme. A ales sa pastreze linistea sufleteasca si sa primeasca lectia acelei vieti: a fi prezent complet fara a astepta nimic in schimb. Ce proces frumos! 🙂

Daca simti ca ai rezonat intr-un anume fel cu aceasta poveste te invit sa-mi scrii un comentariu aici sub articol.

Daca ti-a placut acest articol sau daca simti ca ti-a adus o noua perspectiva, te invit sa il distribui si prietenilor tai.

Te imbratisez si-ti trimit lumina si iubire,

Ruxandra

Opt In Image
Newsletter Vieti Anterioare
+ Meditatie gratuita mp3
     Scrie-mi mai jos datele tale si vei primi gratuit o meditatie de “Reconectare prin iubire” pe care o vei putea folosi ori de cate ori doresti sa-ti regasesti echilibrul, pacea si sa iti reamintesti Esenta ta adevarata.

     De asemenea, din cand in cand vei primi un e-mail de la mine cu ultimele articole postate pe tema vietilor anterioare,diverse materiale care sa te sprijine in evolutia ta spirituala si informatii referitoare la urmatoarele seminarii si workshopuri.

Pace, lumina si iubire, Ruxandra

9 Comments

  1. Multumesc pentru articol.Am trecut si eu prin situatii similare , am avut cateva deja-vu.Acum inteleg de ce .

  2. Draga Ruxandra, acum cativa ani am fost la Tapova, 80 Km mai sus de Chisinau, pe malul Nistrului. Este un sat unde simti ca efectiv te-ai intors in timp, foarte pitoresc, cu case vopsite in albastru, acolo te cuprinde un sentiment de liniste si pace. Din sat, coborand pe malul stancos , ajungi intr-o vale a unui parau si mergand k sus pe firul apei , descoperi o cascada care are, se zice, puteri tamaduitoare. Se mai spune ca acolo venea Stefan Cel Mare care, inainte si dupa batalii, intra cal cl cu tot, in suvoiul cascadei. Am facut-o si eu, si asa am scapat de…multe chestii. In partea cealalta a satului ce afla o biserica veche, intr-o grota sapata in malul Nistrului, se spune ca acolo s-ar fi casa torit Stefan cu Marusca. La acea biserica ajungi pe un drum dificil, intr-un loc se afla o cruce sapata in piatra. Am pus fruntea pe acea cruce si am simti cum toate sunetele din jur se estompeaza , liniste si pace, sentimentul ca sunt acasa….simteam cum ma dilat si ma unesc cu tot ce e in jur. Foarte ciudat, si locul acela a ramas in sufletu meu.
    Daniela

  3. Si mie mi s-a intamplat sa visez anumite locuri in care ma simteam ca acasa , aveam senzatia ca am fist dintotdeauna in acele locuri doar ca in realitate am parasit Romania doar de doua ori si niciodata nu am fost in acele locuri. In vise au predominat temple mayase si o locatie langa mare …aceasta locatie …imi este foarte „cunoscuta”, ea nu exista in Constanta …dar eu o stiu …simt ca am mai fost

  4. Mi-a plăcut povestea ta. Te-ai născut la doar 100 km (Sibiu) de locul unde m-am născut şi trăiesc momentan şi eu, staţiunea Băile Olăneşti. Ce chestie interesantă!
    Să ai o duminică relaxantă şi tu. Cu drag şi numai bine, Adrian.

  5. Buna ziua! Am trait si eu un feeling asemanator chiar aici in Romania si sunt sigura ca am trait candva acolo. Am trecut pe langa o casa din cetatea Sighisoara,m-am oprit fara vreun motiv anume….m-au cuprins niste stari foarte dubioase si intense printre care si o senzatie foarte accentuata de deja vu. Sunt sigura ca am trait candva acolo,cum ce am fost nu stiu,nu imi pot aminti,dar sper sa ma reintorc curand sa elucidez marele mister. 🙂
    Love & peace!

  6. … Am avut o experienta oarecum asemanatoare cu Egiptul… Imi doream foarte mult sa ajung acolo si cand am ajuns intr-un final..pe masura ce ma apropiam de piramidele de pe platoul Ghiza, am inceput sa plang,nu ma puteam opri,era fericire cu dor cu liniste si ingrijorare la un loc.. Si acum cand imi aduc aminte imi bate ijuma mai tare..
    Mai sunt inca 2 locuri in lume unde trebuie sa ajung..sau 3.. Inca nu inteleg. E vorba despre Anglia sau Scotia,aici nu inteleg daca e jumai una din ele sau ambele, si Tibet… E ca si cum trebuie sa ajung acolo… Si de fiecare data cand vorbesc despre aceste locuri, am niste sentimente de neliniste,si nu inteleg daca sunt emotii pozitive sau negative,doar ca sunt foarte puternice…

  7. Da, rezonez dar nu cu un loc ci cu o persoana. Am aflat ce a fost intre noi, cand, cum si ce am trait impreuna. Problema este ca e o poveste foarte grea, stiu ce a fost dar nu stiu solutia si tot ma zbat in niste gheare nevazute. Am programat sa vin la o regresie dar se intampla multe in viata mea, probabil nu va mai dura mult si voi ajunge la cabinet.
    Mihai de acum era Fides in Italia de astazi, in 458, eu eram sclava, el era stapanul meu, ne iubeam dar nu am facut mare lucru pentru iubirea noastra. Mihai, adica Fides, era insurat, sotia lui era rea si pentru el contau convenientele mai mult decat sufletul si intuitia.
    Am suferit amandoi si am murit cu dorul in suflet.
    Acum fetita mea cu sindrom down m-a dus la el si a facut ce a putut sa ma tina in preajma lui cat mai mult. Mihai face terapie pentru copii cu dezabilitati. Pentru mine era chinuitor sa stau in preajma lui, era o atractie fizica dincolo de limitele suportabilului si un blocaj de vorbire si vedere – nu puteam sa ma uit la el, habar nu aveam cum arata dar stiam ca il iubesc. Am facut eforturi saptamani in sir sa il privesc. Intr-un final am reusit sa comunicam cat de cat dar nu foarte fluent, inca nu pot vorbi deschis si relaxat in preajma lui, am tot timpul impresia ca el nu percepe subtilitatile mele spirituale. A facut convulsii la 5 ani, are miopie 11, cred ca nu vede mai nimic ci doar ceata, emotional este bulversat, in continuare este timorat de gura lumii, „ii place sa creada” ca la el acasa totul este cum trebuie si refuza sa se gandeasca la divort, de cate ori incerc sa ii vorbesc sa ii spun toate astea, cumva, nu reusim sa ne vedem iar el ajiunge intr-un final la o betie lunga cu prietenii dupa care devine si mai confuz.

  8. Salutari si Infinita Iubire Neconditionata !!! Cer scuze pentru inconvenientul si discutia telefonica insa eu am dorit sa te protejez pentru ca asa am primit sa te anunt, tinind cont ca tu esti o fiinta de lumina care ai adus atita liniste si iubire in sufletele multor oameni ajutind-ui sa gaseasca calea spre lumina si sa poata primii rezolvare la anumite probleme prin tehnica ta. Intimplarile pe care le relatezi din practica de zi cu zi sunt extraordinare si multi dintre noi ne putem regasii in cite o povestire traita de altii. Vindecarile pe care le faci prin tehnica ta sunt minunate si absolut tot ajutorul oferit si-ti doresc sa ai intotdeauna Lumina si Dragostea celor care te indruma si te inspira.

    Gabriel Marinita

Comments are closed.